Îmi e milă de ea, îmi e milă pentru că te iubește. Oare știe că o să aibă nevoie de o mătură și un făraș ca să adune părțile pe care le-am rupt din tine? O să îmi audă numele atât de des încât o să mă viseze și în somn. Se va uita la gâtul tău, la buzele tale, întrebându-se în ce mod și în ce fel te atingeam eu, ce ți-am făcut să nu mă uiți. O să îți promită toate lucrurile pe care ți le-am promis eu, dar pe care nu am reușit să le îndeplinesc. Poate o să-ți promită mai multe. O să audă povești îngrozitoare, pentru ea. Cât de egoistă eram, cum te-am rănit. O să se întrebe cum cineva atât de minunat și drăguț ca tine a putut iubi și poate încă mai iubește un monstru ca mine. O să concureze cu fantoma mea, pentru că poate nu o să mă vezi pe mine, dar o să mă simți.